Monday 24 August 2015

Programul Voluntariat. Verde. Viață la vremea bilanțului

Luni, 24 august, ne-am întâlni la cafeneaua culturală La Papion din Turda pentru a discuta despre obiectivele proiectului Voluntariat. Verde. Viață, al Centrului Rațiu pentru Democrație și în ce măsură au fost ele îndeplinite. Moderatorul Raul Sălăjean, fost membru al echipei de debate a Centrului Rațiu pentru Democrație, actualmente arbitru ARDOR, a împărțit tuturor celor prezenți câte două bilete, unul pentru a nota un plus al proiectului, celălalt pentru un minus. Majoritatea celor prezenți au considerat drept principale minusuri schimbarea frecventă a coordonatorului care a răspuns de relația cu voluntarii și faptul că proiectul nu a reușit să stragă suficienți voluntari adulți.

La capitolul plusuri au fost evidențiate activitățile și atelierele realizate în cadrul proiectului, care au contribuit la o mai bună cunoaștere a noțiunilor de mediu și voluntariat, dar și la dezvoltarea personală a celor implicați. Între activitățile cu impact în comunitate au fost enumerate inițiativele „Mica hămăceală”, „Minge la fileu” și „Mesele de ping pong înapoi la Turda” și faptul că Fabrica de Timp Liber a achiziționat biciclete care pot fi folosite de voluntari sau pot fi închiriate de turiștii care doresc să viziteze, pe două roți, împrejurimille Turzii. Deși finanțarea pe acest proiect se termină în septembrie, Asociația Centrul Comunitar Fabrica de Timp Liber va avea grijă să ducă mai departe spiritul V.V.V. – Voluntariat. Verde. Viață, ajutată și de ideile pe care le-au împărtășit toți cei prezenți la întâlnirea din 24 august.






Wednesday 12 August 2015

„Ziduri verzi”

Inițiativa cetățenească „Ziduri verzi” pornește de la o realitate – pe domeniul public există foarte multe garaje, iar peisajul creat de ele este destul de neprietenos: un amestec de tablă ruginită, ziduri gri și acoperișuri din azbociment, de forme și dimensiuni scăpate de sub control. Inițiatorii și-au propus să-i facă pe cât mai mulți turdeni să conștientizeze că lucrurile se pot îndrepta prin plantarea, la baza zidurilor, a unor perdele din iederă, caprifoi, viță-de-vie sălbatică etc. care să înveselească spațiile respective și să sporească suprafața spațiului verde.


Tuesday 28 July 2015

Inițiativa cetățenească „Mesele de ping-pong inapoi la Turda”

La sfârșitul lunii iulie, un grup de cetățeni au avut inițiativa de a promova jocul de tenis de masă în Turda. Cu ajutorul proiectului V.V.V., ei au cumpărat o masă de ping-pong mobile pe care au mutat-o, succesiv, în mai multe locuri din oraș, invitându-i pe trecători la veritabile întreceri ad-hoc. Unii s-au prins prins în joc, alții au lăsat pe altă dată participarea, dar toți au salutat ideea și au fost de accord să semneze o petiție adresată Primăriei Turda prin care cer ca spațiile verzi de pe domeniul public să fie dotate cu mese de ping-pong.

Acțiunea a făcut parte din inițiativele cetățenești susținute de proiectul V.V.V. de promovare a comportamentului sănătos și de conștientizare a locuitorilor orașului în legătură cu nevoia de îngrijire și punere în valoare a spațiilor verzi din Turda.





Thursday 23 July 2015

Teatru civic în spiritul V.V.V.

Atelierul de teatru „Ion Rațiu” împreună cu cinci voluntari din cadrul Asociației Obștești pentru Promovarea Învățământului „Gaudeamus” din Republica Moldova au susținut în perioada 18-22 iulie 2015 trei spectacole de improvizație teatrală în Turda. Locațiile alese au fost curtea Fabricii de Timp Liber, terasa „Alegria”, din centrul istoric al orașului și Parcul Teilor. Concepute sub forma unor jurnale de știri, spectacolele și-au propus să-i facă pe turdeni conștienți cu privire la nevoia de a crește a suprafața de spațiu verde din oraș și de a avea locuri de petrecere a timpului liber amenajate corespunzător (cum ar fi pistele de bicicletă, de exemplu).
 
Actorii nu s-au limitat să pună în evidență problemele ci au venit și cu solții, inspirate din tot ceea ce au făcut până acum voluntarii implicați în proiectul V.V.V. – Voluntariat. Verde Viață: folosirea pereților și a acoperișurilor garajelor drept suport pentru terase verzi sau grădini suspendate. La spectacol au participat peste 230 de spectatori care au descoperit astfel cât de actuală și de implicate poate fi arta.


Wednesday 24 June 2015

Despre V.V.V. la o cafea

Care au fost mecanismele de implicare a cetățenilor care au funcționat cel mai bine în cadrul proiectului V.V.V.? Cum s-a întâmplat în alte cazuri, în alte orașe? De la aceste întrebări a pornit discuția în cadrul mesei rotunde „Despre V.V.V. la o cafea” desfășurată în data de 23 iunie la Fabrica de Timp Liber. S-a discutat despre inițiativele cetățenești realizate sau în curs de realizare la Turda și despre mecanismele prin care cetățenii pot prezenta, cât mai convingător, Primăriei și Consiliului Local propuneri de amenajare a spațiului public.

Pentru a compara modalitățile de acțiune civică și mecanismele de mobilizare în folosul unei idei, Adrian Dohotaru și Adrian Costina au prezentat activitățile desfășurate de grupurile de inițiativă civică din Cluj-Napoca pentru amenajarea Parcului Între Lacuri și a Canalului Morii.
 

Tuesday 23 June 2015

Inițiativa „Minge la fileu”

Marți, 23 iunie, voluntarii VVV (Voluntariat, Verde, Viață) și alți locuitori ai orașului au făcut o nouă amenajare temporară. Aceștia au pornit de la nevoia lor naturală de a face sport și de la o realitate neplăcută a orașului - dispariția terenurilor de volei din oraș (de pildă, în Parcul Tineretului). Așa că participanții au achiziționat câteva fileuri și mingi (o instalatie cu fileu mare, 3 fileuri mici, o instalatie cu fileu pentru badminton, 3 mingi de volei, patru palete de badminton si fluturasi si mingi specifice), le-au instalat într-un superb spațiu verde al Turzii, între Poșta Rât și Arieș (din nefericire nepus în valoare de autorități și cetățeni la nivelul la care merită) și au început să joace volei.
Inițiatorii activității se gândesc ca pe viitor, să facă o campanie prin care să propună autoritatilor ca această zonă să devină principalul parc al orașului, cu posibilități de conectare cu Parcul Tineretului (prin piste de biciclete și pietonale, dar și prin sporturi nautice).
Înainte de instalarea fileurilor, participanții s-au plimbat cu caiacul, sub ghidajul membrului SOS Cluj, Adrian Costina. Scopul a fost de a vedea potențialul orașului pentru sporturi nautice, mai ales că pe Arieș, în afara Turzii, acestea se practică deja de amatori. 

 





Friday 19 June 2015

Inițiativa „Mica Hămăceală”

În urma propunerilor venite dinspre un grup de cetățeni, aceștia, împreună cu o parte a voluntarilor înscriși în proiectul VVV (Voluntariat, Verde, Viață), s-au apucat de Hămăceală. E una din cele mai dorite inițiative civice de către voluntari, mai ales dupa ce au vazut hamacele intinse in Parcul Central din Cluj, initiativă pe care au dorit sa o aplice și în Turda. Începutul a fost făcut împreună cu expertul in dezvoltare personală Doru Tonea, în cadrul atelierului de abilități sociale din cadrul VVV, atunci când a fost făcut un hamac. Apoi a venit ajutorul lui Emese Apai cu alte zece hamace pe care membrii inițiativei le-au asamblat în curtea LMV și apoi în Parcul Tineretului.

De ce a fost ocupat spațiul verde al parcului? Pentru că peste tot în România mentalitatea generală spune că nu e bine să pășești pe spațiul verde. Dar de ce să nu utilizăm mai bine puținul spațiu verde pe care îl avem în orașe? Situația începe să se schimbe în câteva parcuri din țară, oamenii stau nu doar pe bănci, pe asfalt, ci și pe pătură, pe iarbă, ori în hamace la o poveste. Cam așa erau și cei din grupul de inițiativă, cu o chitară, cărți și o minge de volei.

Totuși, iarba trebuie întreținută mai bine de autorități. Nu transformată neapărat într-un gazon costisitor, cât îngrijită astfel încât să se stea jos fără probleme, pe o suprafață moale.

Alături de grupul inițial de inițiativă au venit și câțiva copii romi și o familie cu un copil cu sindrom Down. Acum au fost 10 hamace, dar la anul voluntarii au spus ca o sa fie cu siguranță mai mulți participanti la „hămăceală!.

Rezultate atinse: 20 de participanti la eveniment, dar si instalarea hamacelor zilnic in diverse părți ale Turzii de către voluntari si prieteni de-ai lor. S-a stabilit că hamacele se vor împrumuta pe baza principiului de reciprocitate al „economiei darului”.







Thursday 14 May 2015

Zilele Porţilor Deschise la Fabrica de Timp Liber


Imagini inline 2    Imagini inline 4     Imagini inline 5    Imagini inline 3



Zilele Porților Deschise la Fabrica de Timp Liber
Expoziții foto & dezbateri


Luni, 18 mai 2015

15.00: Conferință de presă. De ce o nouă asociație - Centrul Comunitar „Fabrica
           de Timp Liber”? Participă Cristina Rigman (Pro Vobis), Florin Stan (CRD –
           FTL), Adi Dohotaru (CRD - FTL)

15.30: Dezbatere. Cu și despre romi, dar dincolo de „incluziune”. Invitați:
           fotografii Mugur Vărzariu, Sorin Onișor și activiștii pentru drepturile omului
           Claudia Greta și Simona Ciotlăuș.

16.30: Dezbatere. Pacificatorii. Invitați: Sabin și Ina Mureșan, Ștefan Roman

17.30: Dezbatere. Roșia Montană. Invitat: Călin Caproș (Photo Voice).

18.30: Cercul Întreg - Permacultură socială prin muzică și joc


Fabrica de Timp Liber (FTL) este o asociație creată la inițiativa Fundației Rațiu pentru Democrație, care se lansează în timpul Zilelor Porților Deschise organizate în parteneriat cu Photo Romania Festival. Conferința de presă este susținută de Cristina Rigman (Pro Vobis), autoarea unui studiu legat de nevoile comunității turdene pentru apariția unei asociații comunitare, Florin Stan (CRD - FTL), Adi Dohotaru (CRD - FTL).

Cu și despre romi, dar dincolo de „incluziune”. Fotograful Sorin Onișor surprinde romii în fotografiile sale arătând starea precară a etniei, dar totuși dincolo de clișeele mizerabilismului social. Pornind de la expoziție ne întrebăm: De ce se discută doar de incluziunea romilor și nu și de cea a românilor sau maghiarilor într-un proiect superior de comunitate civică, dincolo de etnie? Ce soluții vedeți la integrarea locativă a romilor (dar și a majoritarilor)? Care sunt cazurile de discriminare cele mai dese pe care le întâlniți? Cum ați devenit activiști pentru drepturile omului?

Pacificatorii. Fotograful Ivan Bogdan a surprins ravagiile Maidanului și ale războiului civil ucrainean. Pornind de la acest caz particular, încercăm cu ajutorul unor experți denumiți peaceworkeri și al unui expert în dezvoltare să vedem cum putem interveni cu un minim succes în situații de conflict. Care este pornirea care ne duce în astfel de zone? Ce exemple de bune practici putem găsi fără a veni cu „rețete de succes”. Dar de rele practici? În ce măsură se poate stabili o legătură între practicile capitaliste (neo)coloniale și izbucnirea unor războaie?

Călin Caproș prezintă Roșia Montană, văzută prin ochii unui localnic care a ales să reziste presiunilor companiei miniere Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) de a fi strămutat. Expoziția de tip photo voice se axează pe peisajul cultural al zonei, pe oamenii „rezistenți” și pe clădirile de patrimoniu care merită prezervate și valorificate pentru a avea o Roșie Montană cu un viitor alternativ celui oferit de RMGC. este urmată de o dezbatere cu protagonistul, activiști în campania „Salvați Roșia Montană” și, desigur, participanți interesați de soarta localității și de participarea la Festivalul FânFest 2015. Deci, ce-i de făcut pe viitor pentru Roșia?

Cercul Întreg - Permacultură socială prin muzică și joc. Sistemul de permacultură, vechi cât omenirea, dar conceptualizat ca atare de către australienii Bill Mollison și David Holmgren între anii 1930 și 1950, este o abordare sistemică a ecologiei în sensul cel mai larg al cuvântului. Ea se ocupă cu creearea unor sisteme de habitat autosustenabile, bazate pe trei principii: grija față de pământ, grija față de oameni, și întoarcerea surplusului.

Abordarea muzicii și a jocului de către proiectul Cercul Întreg se leagă strâns de al doilea principiu: grija pentru oameni. Muzica și jocurile/dansurile erau odinioară mult mai mult decât un act artistic care să fie admirat. Ele erau părți vitale ale aproape oricărei comunități, supape prin care se amortizau tensiuni latente, un prilej de a râde împreună și un liant puternic pentru comunități, pentru că oamenii care intră în același ritm, în aceași horă, se conectează unii la alții la un nivel subtil mult mai adânc decât ar putea fi posibil prin vorbe sau idei.

Abordarea Cercului Întreg admite că în contemporaneitate comunitățile în care trăim au pierdut acest înțeles al muzicii și al dansurilor, și este un proiect pe termen lung de a redobândi aceste înțelesuri practice. Inspirațiile, sau altfel zis rădăcinile Cercului Întreg sunt în principal din trei culturi cu oarecare rudenie între ele: jocul de capoeira în forma lui străveche, percuția africană și afrobraziliană, și culturile arhaice românești, în jocurile moldovenești acompaniate la fluiere.

Pornind de la un înțeles dobândit din mulți ani de practică, încercăm să adaptăm formele acestea străvechi cât să poată să devină din nou o parte integrantă în comunități contemporane - totul acompaniat de un zâmbet și o glumă.

Tuesday 12 May 2015

O mică livadă creată prin V.V.V.



În cadrul  proiectului V.V.V., s-a desfășurat prima inițiativă cetățenească având ca scop grija pentru spațiile verzi. În cadrul acestei activități, peste 25 de tineri și adulți s-au mobilizat pentru a planta pomi fructiferi. 
Locul ales este situat pe strada Agriculturii, în vecinătatea Colegiului „Emil Negruțiu”. Fiecare voluntar a plantat câte doi pomi (meri, pruni, caiși, cireși, nuci). De asemenea, au fost reparate cinci bănci care au fost plasate în spațiul viitoarei livezi publice.  












Saturday 9 May 2015

Activităţi pentru seniori

         "Cine nu are bătrâni, să şi-i cumpere", aşa sună vechiul proverb românesc, pe care, din păcate, îl auzim tot mai rar astăzi.

Majoritatea oamenilor nu îşi dau seama cât de mult au nevoie de bătrâni. Dacă ei nu ar exista, ce s-ar întâmpla? Unde am mai merge atunci când dorim un sfat? Cine ne-ar mai încuraja în clipele grele? Fireşte că foarte puţini îşi pun aceste întrebări Ei văd doar firele albe de păr. Cineva ar trebui să-i înveţe să nu vadă doar acest lucru. Dar cine ar putea face asta în lumea in care trăim? O lume a agitaţiei, a evoluţiilor continue, a oamenilor plini de griji.
Poate că totuşi există acele persoane. 
          Cât de mult ne iubim noi bunicii! Cineva îmi spunea că acest cuvânt, bunic, nu a fost ales aleatoriu. El vine de la cuvântul ,,bun"; astfel, până şi atunci când rostim cuvântul ,,bunic", mintea ne zboară la bunătate, altruism, dăruire, răbdare.
Trebuie să arătăm asta şi oamenilor care îi nesocotesc. Bătrânii ar trebui să aibă oportuniţăţi şi şanse egale cu ceilalţi! Să le arătăm oamenilor că nu trebuie să privească doar firele albe! Trebuie să vadă în ele semnificaţia lor, iar fiecare din aceste fire reprezintă o întâmplare, o întâmplare plăcută sau neplăcută, grea sau usoară, întâmplare pe care ei, bătrânii, ne-o arată prin intermediul acelui fir de păr. Să ne trezim şi să apreciem asta! Acel fir de păr reprezintă o şansă extraordinară, o lecţie de viaţa, de care, cu siguranţă, vom avea nevoie mai devreme sau mai târziu. Să le vorbim, să-i tratăm egal, să le ascultăm sfaturile!
         Cred că am putea completa renumitul proverb cu speranţa că, încetul cu încetul, el va atrage atenţia oamenilor: Cine nu are bătrâni, să-şi cumpere; iar cine are, să fie recunoscator şi să-i păstreze!
         În curând vom organiza activitati pentru seniori la  Centrul Comunitar Fabrica de Timp Liber.
Vă vom invita şi vă vom aştepta cu drag!


Friday 8 May 2015

În curând, activităţi de educaţie non-formală la Fabrica de Timp Liber



 Educatia non-formala este cea mai noua abordare a invatarii prin activitati placute si motivante. Avantajele sale multiple inglobeaza bifarea tuturor deprinderilor specifice sistemului traditional de invatamant, cu un aport suplimentar de abilitati castigate in conditiile unei libertati de exprimare maxime.
Educatia non-formala inseamna orice actiune organizata in afara sistemului scolar, prin care se formeaza o punte intre cunostintele predate de profesori si punerea lor in practica. Acest tip modern de instruire elimina stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse si al temelor obligatorii. Inseamna placerea de a cunoaste si de a te dezvolta.

Obiectivele educatiei non-formale:

            Obiectivele educatiei non-formale nu urmaresc sa excluda modul traditional de educatie, ci sa completeze instruirea pur teoretica prin activitati atractive, la care sa aiba acces un numar cat mai mare de tineri. Acestea sunt:
- completarea orizontului de cultura din diverse domenii
- crearea de conditii pentru formarea profesionala
- spriijinul alfabetizarii grupurilor sociale defavorizate
- asigurarea unui mediu propice exersarii si cultivarii diferitelor inclinatii, aptitudini si capacitati

Caracteristicile educatiei non-formale

In prima instanta, specific educatiei non-formale este locul in care ea se desfasoara: intr-un cadru institutionalizat, dar in afara scolii. Caracteristice acestui tip de educatie sunt activitatile care contribuie la perfectionarea individuala.
Educatorul non-formal trebuie sa detina mai multa flexibilitate, adaptabilitate si rapiditate, dar si un entuziasm rasunator. Actiunile corespund strict intereselor, aptitudinilor si dorintelor participantilor.
In plus, doritorii nu sunt obligati sa se alature programului si nu primesc calificative oficiale. Totusi, in functie de formele de instruire nonformala, exista si situatii in care sunt acordate diplome si certificate de absolvire.

Tipurile de educatie non-formala

Educatia non-formala se imparte in 2 tipuri principale, variind in functie de activitatile specifice:
- activitati extradidactice: cercuri de discipline, ansambluri sportive si artistice, concursuri, olimpiade etc
- activitati extrascolare: proiecte de ecologie si formare civica, excursii, actiuni social-culturale (in clubul elevilor, la muzeu, la teatru, in biblioteci etc)
Educatia non-formala insoteste cu succes formarea educationala a tinerilor si ramane una dintre variantele optime pentru sustinerea placerii de cunoastere si de afirmare profesionala.