Zilele Porţilor Deschise la Fabrica de Timp Liber

          

Zilele Porților Deschise la Fabrica de Timp Liber

Expoziții foto & dezbateri

Luni, 18 mai 2015

15.00: Conferință de presă. De ce o nouă asociație - Centrul Comunitar „Fabrica

           de Timp Liber”? Participă Cristina Rigman (Pro Vobis), Florin Stan (CRD –

           FTL), Adi Dohotaru (CRD - FTL)

15.30: Dezbatere. Cu și despre romi, dar dincolo de „incluziune”. Invitați:

           fotografii Mugur Vărzariu, Sorin Onișor și activiștii pentru drepturile omului

           Claudia Greta și Simona Ciotlăuș.

16.30: Dezbatere. Pacificatorii. Invitați: Sabin și Ina Mureșan, Ștefan Roman

17.30: Dezbatere. Roșia Montană. Invitat: Călin Caproș (Photo Voice).

18.30: Cercul Întreg - Permacultură socială prin muzică și joc

Fabrica de Timp Liber (FTL) este o asociație creată la inițiativa Fundației Rațiu pentru Democrație, care se lansează în timpul Zilelor Porților Deschise organizate în parteneriat cu Photo Romania Festival. Conferința de presă este susținută de Cristina Rigman (Pro Vobis), autoarea unui studiu legat de nevoile comunității turdene pentru apariția unei asociații comunitare, Florin Stan (CRD - FTL), Adi Dohotaru (CRD - FTL).

Cu și despre romi, dar dincolo de „incluziune”. Fotograful Sorin Onișor surprinde romii în fotografiile sale arătând starea precară a etniei, dar totuși dincolo de clișeele mizerabilismului social. Pornind de la expoziție ne întrebăm: De ce se discută doar de incluziunea romilor și nu și de cea a românilor sau maghiarilor într-un proiect superior de comunitate civică, dincolo de etnie? Ce soluții vedeți la integrarea locativă a romilor (dar și a majoritarilor)? Care sunt cazurile de discriminare cele mai dese pe care le întâlniți? Cum ați devenit activiști pentru drepturile omului?

Pacificatorii. Fotograful Ivan Bogdan a surprins ravagiile Maidanului și ale războiului civil ucrainean. Pornind de la acest caz particular, încercăm cu ajutorul unor experți denumiți peaceworkeri și al unui expert în dezvoltare să vedem cum putem interveni cu un minim succes în situații de conflict. Care este pornirea care ne duce în astfel de zone? Ce exemple de bune practici putem găsi fără a veni cu „rețete de succes”. Dar de rele practici? În ce măsură se poate stabili o legătură între practicile capitaliste (neo)coloniale și izbucnirea unor războaie?

Călin Caproș prezintă Roșia Montană, văzută prin ochii unui localnic care a ales să reziste presiunilor companiei miniere Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) de a fi strămutat. Expoziția de tip photo voice se axează pe peisajul cultural al zonei, pe oamenii „rezistenți” și pe clădirile de patrimoniu care merită prezervate și valorificate pentru a avea o Roșie Montană cu un viitor alternativ celui oferit de RMGC. este urmată de o dezbatere cu protagonistul, activiști în campania „Salvați Roșia Montană” și, desigur, participanți interesați de soarta localității și de participarea la Festivalul FânFest 2015. Deci, ce-i de făcut pe viitor pentru Roșia?

Cercul Întreg - Permacultură socială prin muzică și joc. Sistemul de permacultură, vechi cât omenirea, dar conceptualizat ca atare de către australienii Bill Mollison și David Holmgren între anii 1930 și 1950, este o abordare sistemică a ecologiei în sensul cel mai larg al cuvântului. Ea se ocupă cu creearea unor sisteme de habitat autosustenabile, bazate pe trei principii: grija față de pământ, grija față de oameni, și întoarcerea surplusului.

Abordarea muzicii și a jocului de către proiectul Cercul Întreg se leagă strâns de al doilea principiu: grija pentru oameni. Muzica și jocurile/dansurile erau odinioară mult mai mult decât un act artistic care să fie admirat. Ele erau părți vitale ale aproape oricărei comunități, supape prin care se amortizau tensiuni latente, un prilej de a râde împreună și un liant puternic pentru comunități, pentru că oamenii care intră în același ritm, în aceași horă, se conectează unii la alții la un nivel subtil mult mai adânc decât ar putea fi posibil prin vorbe sau idei.

Abordarea Cercului Întreg admite că în contemporaneitate comunitățile în care trăim au pierdut acest înțeles al muzicii și al dansurilor, și este un proiect pe termen lung de a redobândi aceste înțelesuri practice. Inspirațiile, sau altfel zis rădăcinile Cercului Întreg sunt în principal din trei culturi cu oarecare rudenie între ele: jocul de capoeira în forma lui străveche, percuția africană și afrobraziliană, și culturile arhaice românești, în jocurile moldovenești acompaniate la fluiere.

Pornind de la un înțeles dobândit din mulți ani de practică, încercăm să adaptăm formele acestea străvechi cât să poată să devină din nou o parte integrantă în comunități contemporane - totul acompaniat de un zâmbet și o glumă.

Activităţi pentru seniori

         "Cine nu are bătrâni, să şi-i cumpere", aşa sună vechiul proverb românesc, pe care, din păcate, îl auzim tot mai rar astăzi.

Majoritatea oamenilor nu îşi dau seama cât de mult au nevoie de bătrâni. Dacă ei nu ar exista, ce s-ar întâmpla? Unde am mai merge atunci când dorim un sfat? Cine ne-ar mai încuraja în clipele grele? Fireşte că foarte puţini îşi pun aceste întrebări… Ei văd doar firele albe de păr. Cineva ar trebui să-i înveţe să nu vadă doar acest lucru. Dar cine ar putea face asta în lumea in care trăim? O lume a agitaţiei, a evoluţiilor continue, a oamenilor plini de griji….

Poate că totuşi există acele persoane. 

          Cât de mult ne iubim noi bunicii! Cineva îmi spunea că acest cuvânt, bunic”, nu a fost ales aleatoriu. El vine de la cuvântul ,,bun"”; astfel, până şi atunci când rostim cuvântul ,,bunic"”, mintea ne zboară la bunătate, altruism, dăruire, răbdare.
Trebuie să arătăm asta şi oamenilor care îi nesocotesc. Bătrânii ar trebui să aibă oportuniţăţi şi şanse egale cu ceilalţi! Să le arătăm oamenilor că nu trebuie să privească doar firele albe! Trebuie să vadă în ele semnificaţia lor, iar fiecare din aceste fire reprezintă o întâmplare, o întâmplare plăcută sau neplăcută, grea sau usoară, întâmplare pe care ei, bătrânii, ne-o arată prin intermediul acelui fir de păr. Să ne trezim şi să apreciem asta! Acel fir de păr reprezintă o şansă extraordinară, o lecţie de viaţa, de care, cu siguranţă, vom avea nevoie mai devreme sau mai târziu. Să le vorbim, să-i tratăm egal, să le ascultăm sfaturile!

         Cred că am putea completa renumitul proverb cu speranţa că, încetul cu încetul, el va atrage atenţia oamenilor: Cine nu are bătrâni, să-şi cumpere; iar cine are, să fie recunoscator şi să-i păstreze!

         În curând vom organiza activitati pentru seniori la  Centrul Comunitar Fabrica de Timp Liber.
Vă vom invita şi vă vom aştepta cu drag!

În curând, activităţi de educaţie non-formală la Fabrica de Timp Liber

 Educatia non-formala este cea mai noua abordare a invatarii prin activitati placute si motivante. Avantajele sale multiple inglobeaza bifarea tuturor deprinderilor specifice sistemului traditional de invatamant, cu un aport suplimentar de abilitati castigate in conditiile unei libertati de exprimare maxime.
Educatia non-formala inseamna orice actiune organizata in afara sistemului scolar, prin care se formeaza o punte intre cunostintele predate de profesori si punerea lor in practica. Acest tip modern de instruire elimina stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse si al temelor obligatorii. Inseamna placerea de a cunoaste si de a te dezvolta.

Obiectivele educatiei non-formale:

            Obiectivele educatiei non-formale nu urmaresc sa excluda modul traditional de educatie, ci sa completeze instruirea pur teoretica prin activitati atractive, la care sa aiba acces un numar cat mai mare de tineri. Acestea sunt:
- completarea orizontului de cultura din diverse domenii
- crearea de conditii pentru formarea profesionala
- spriijinul alfabetizarii grupurilor sociale defavorizate
- asigurarea unui mediu propice exersarii si cultivarii diferitelor inclinatii, aptitudini si capacitati

Caracteristicile educatiei non-formale

In prima instanta, specific educatiei non-formale este locul in care ea se desfasoara: intr-un cadru institutionalizat, dar in afara scolii. Caracteristice acestui tip de educatie sunt activitatile care contribuie la perfectionarea individuala.
Educatorul non-formal trebuie sa detina mai multa flexibilitate, adaptabilitate si rapiditate, dar si un entuziasm rasunator. Actiunile corespund strict intereselor, aptitudinilor si dorintelor participantilor.
In plus, doritorii nu sunt obligati sa se alature programului si nu primesc calificative oficiale. Totusi, in functie de formele de instruire nonformala, exista si situatii in care sunt acordate diplome si certificate de absolvire.

Tipurile de educatie non-formala

Educatia non-formala se imparte in 2 tipuri principale, variind in functie de activitatile specifice:
- activitati extradidactice: cercuri de discipline, ansambluri sportive si artistice, concursuri, olimpiade etc
- activitati extrascolare: proiecte de ecologie si formare civica, excursii, actiuni social-culturale (in clubul elevilor, la muzeu, la teatru, in biblioteci etc)

Educatia non-formala insoteste cu succes formarea educationala a tinerilor si ramane una dintre variantele optime pentru sustinerea placerii de cunoastere si de afirmare profesionala.

Activităţi sportive la Centrul Comunitar Fabrica de Timp Liber

          Iubim sportul, curajul, munca în echipă, viaţa sănătoasa şi mişcarea în aer liber şi ne dorim oportunităţi de practicare a sporturilor favorite aici la noi în Turda!
          În curând vom organiza activităţi sportive la Centrul Comunitar Fabrica de Timp Liber.
Vă vom invita şi vă vom aştepta cu drag!

Activităţi de recreere la Centrul Comunitar Fabrica de Timp Liber.

În curând vom organiza activităţi de recreere la Centrul Comunitar Fabrica de Timp Liber.
Vă vom invita şi vă vom aştepta cu drag!

Turda sub Reflector la Fabrica de Timp Liber

  
 Duminică, 26 aprilie, de la ora 19.00, la Fabrica de Timp Liber, Turda s-a aflat sub Reflector!

Sub Reflector e un spectacol - eveniment unic, organizat de Reactor, un loc de întâlnire între cei aflaţi mereu în public, dar care îşi doresc să urce pe scenă, să descopere ce poveşti şi talente ascund străinii alături de care  trăiesc în acelaşi oraş.
Iată ce evenimente deosebite se pot realiza la Fabrica de Timp Liber din Turda!

 Mulţumim, Marian Oprea:
http://www.agoramedia.ro/index.php/eveniment/item/2877-turda-a-fost-sub-reflector

Turda a fost SUB REFLECTOR

După ce un eveniment cu aceeaşi structură a avut loc la Câmpia Turzii cu două zile în urmă, iată că a venit rândul şi turdenilor să fie sub reflector. Dar doar unii dintre ei, cei mai curajoşi, care considerau că aveau ceva de spus, au fost prezenţi "sub reflector".

Găzduit într-un spaţiu al Fabricii de Timp Liber (fosta fabrică de bere din sensul giratoriu din Piaţa Romană), evenimentul a reunit, în afara publicului, şapte curajoşi (printre care şi un "cuplu"), şapte doritori de a-şi împărtăşi propriile pasiuni - mai mult sau mai puţin cunoscute - cu cei prezenţi.
Îmbrăcată în costum popular, prima care s-a aşezat pe scaunul de "sub reflector" a fost Oana Venţel.

Mărturisind că de mică a fost pasionată de folclor, Oana Venţel a povestit de momentul în care l-a cunoscut pe instructorul Ioan Cuc, cel care i-a îndrumat paşii înspre dansul popular. Dincolo de aceasta, însă, Oana Venţel a recunoscut că ar dori să urmeze o carieră într-o meserie ce ţine de Ministerul de Interne, cu atât mai mult cu cât ambii părinţi au, sau au avut, cariere în Poliţie.
În vârstă de 73 de ani, Ileana Heler nu a găsit o problemă în a-şi împărtăşi fragmente de viaţă şi de pasiune cu cei prezenţi.

Amintindu-şi de perioada în care a fost economist şi chiar a avut funcţii de conducere la un moment dat, Ileana Heler vorbea de munca pe care trebuia să o desfăşoare - vrând, nevrând - pentru diverşi şefi în perioada comunistă. Totuşi, pasiunea este cu totul altceva. În afara cifrelor, Ileana Heler a fost pasionată de cuvânt, aşa că, încet, a început să scrie versuri, ajungând să publice primul volum - "Căile oraşului" - în 2003 pentru ca mai apoi, în 2004 să mai urmeze "Flori de iubire" şi "Vocea inimii" în 2009.
Secvenţe din prezenţa Ilenei Heler sub reflector pot fi vizionate AICI.
Ceva mai dezinvoltă a fost Alexandra Ploscar.

La cei 17 ani, Alexandra mărturisea că visul ei este să ajungă pe Broadway. Ca pentru orice tânăr, viaţa Alexandrei a cunoscut şi bucuria şi supărarea, însă toate, indiferent de cât de profunde au fost, păreau să o fi ajutat să meargă mai departe, să înveţe să treacă peste toate şi chiar să îşi urmeze pasiunea ei, aceea de a cânta. Totuşi, deoarece simţea că putea lăsa impresia că ar fi o persoană materialitstă, Alexandra a recunoscut că nu e materialistă, însă banii îşi au rolul lor: "dacă e să plângi, decât să plângi pe o bicicletă, mai bine plângi într-un Ferrari", era de părere Alexandra.
Secvenţe din prezenţa Alexandrei Ploscar sub reflector pot fi vizionate AICI.
Are 14 ani, se numeşte Sergiu Tritean şi îi place să înveţe.

Deşi pe unii îi poate surprinde, Sergiu a declarat senin că, pur şi simplu, îi place să înveţe. Şi îi place să înveţe aşa de mult, încât are doar medii de 10. Dar cel mai mult şi mai mult îi place informatica şi a spus că vrea să fie informatician, indiferent unde, în ce domeniu, dar să fie cu informatică. Cât despre pasiunea sa, lucrurile erau la fel de simple: îi place dansul. Povestind cum a ajuns să danseze, Sergiu chiar spunea că, uneori, se gândeşte că parcă i-ar plăcea să fie şi instructor de dans măcar aşa ca să fie, acolo, ceva şi legat de pasiune, pe lângă informatică.
Secvenţe din prezenţa lui Sergiu Tritean sub reflector pot fi vizionate AICI.
O apariţie mai aparte a fost cea a cuplului format din Oana şi Maria.

Oana şi Maria se autodefineau ca autoare de romane şi benzi desenate. Pasionate de scris şi de desen, Oana şi Maria se cunosc de ani buni, încă de pe când erau în liceu. Împărtăşindu-şi pasiunile una alteia, au ajuns la concluzia că pot face o echipă bună împreună, unul dintre atuuri fiind că ele îşi şi puteau desena personajele despre care scriau. Deşi deocamdată se puteau lăuda cu romanul lansat de Oana - "La început a fost minciuna" - un roman nou, al Mariei, este pe cale să apară.
Secvenţe din prezenţa Mariei şi Oanei sub reflector pot fi vizionate AICI.
Când ai 17 ani - că vrei, că nu vrei - trebuie să mergi la şcoală (sau cel puţin aşa e normal). Şi aşa face şi Miţă.

Doar că Miţă, pe lângă şcoală, dorea să mai facă şi altceva. Pasionat de muzică, Miţă mărturisea că, la un moment dat, a avut norocul să întâlnească nişte tipi extraordinari, la rândul lor pasionaţi de muzică. De aici până la a face o trupă, pare să nu fi fost foarte mult. Aşa a apărut trupa "The Lads", o trupă pe care deja turdenii o cunosc şi au avut posibilitatea să o vadă la diverse evenimente organizate în oraş.
Secvenţe din prezenţa lui Miţă (împreună cu "The Lads") sub reflector pot fi vizionate AICI.
Cea care a încheiat seria curajoşilor de la Turda a fost Cristina Feneşan.

În prezent profesoară, Cristina Feneşan a fost, la rândul său, elevă. O elevă care a plecat din Turda la studii dar care, terminându-şi studiile, s-a văzut în postura de a reveni în oraşul care nu părea să îi promită nimic. Încet, încet, Cristina a reuşit să redescopere Turda cu tot ce are oraşul mai interesant, un oraş aşa cum nu îl ştia dar pe care, descoperindu-l, îl recomandă tuturor. Însă ceea ce voia să spună, de fapt, Cristina Feneşan era că are şi o pasiune: fotografia. Acceptă că nu e fotograf profesionist - doar era vorba de pasiuni - dar această pasiune o preocupă şi îi aduce satisfacţii.
La fel ca şi în cadrul evenimentului similar de la Câmpia Turzii, şi cei prezenţi "sub reflector" la Turda au făcut dovada pasiunilor lor: Oana Venţel a cântat, Ileana Heler a recitat din propriile versuri, Alexandra Ploscar a cântat, Sergiu Tritean a dansat împreună cu partenera lui, Oana şi Maria au citit din scrierile lor şi schiţe desenate au fost proiectate să fie văzute de toţi cei prezenţi, Miţă a cântat cu trupa "The Lads" iar Cristina Feneşan a prezentat fotografia la care ţine cel mai mult: o fotografie cu bunica sa.

Concerte şi spectacole la Centrul Comunitar Fabrica de Timp Liber

                 În curând vom organiza concerte şi spectacole la Centrul Comunitar Fabrica de Timp Liber.
Vă vom invita şi vă vom aştepta cu drag!

I Love Cluj - Cum au reuşit mai mulţi tineri să transforme fabrica veche de la Turda

           "Fabrica de Timp Liber se naște din proiectul  „V.V.V. –Voluntariat, Verde, Viaţă: Program de voluntariat pentru tineri şi adulţi din Turda”. Adi Dohotaru, împreună cu Florin Stan și Claudia Roșca, au o viziune clară asupra direcției spre care fabrica se îndreaptă. Programul se desfășoară pe 3 nivele : un club eco-sportiv, un atelier de teatru și un club de film și media. Fiecare dintre aceste domenii creează un raport de interdependență între om și societate, între timp liber și muncă, între om și om. Activitățile desfășurate sunt diverse – de la vânătoare de comori  în fabrică, până la ateliere de peisagistică și de fotografie. În cadrul vânătorii de comori, din luna martie, s-au confecționat hamace, care vor fi instalate în curtea fabricii. În cadrul acestei activități, voluntarii s-au împărțit în două echipe și au explorat Fabrica de Bere, subsolul, scena, aripa viitorului centru comunitar și curtea, care se dorește amenajată în viitorul apropiat."
 Mai multe, aici:http://ilovecluj.ro/2015/04/cum-au-reusit-mai-multi-tineri-sa-transforme-fabrica-veche-de-la-turda/

Vânătoare de comori

          Săptâmâna trecută, (vineri 13!), am "vânat comori" alături de trainerul în dezvoltare personală Doru Tonea, în cadrul proiectului VVV.
Ne-am împărțit în două echipe și am explorat fosta Fabrică de Bere: subsolul, scena, aripa viitorului centru comunitar, curtea care va fi amenajată în viitorul apropiat. Am gasit toate indiciile şi am fost foarte încântaţi.
Din elementele găsite am confecționat hamace, pe care vi le vom arăta cât mai repede, când le vom instala în curtea fabricii.

Voluntarii V.V.V. pe teren

         La ultimele două ateliere din VVV din luna februarie i-am avut alături de noi pe peisagistul Silviu Hidișan și pe trainerul de debate ARDOR Raul Sălăgean. Printre altele, la atelierul de peisagistică am arătat creativ, prin mimă, lipsa unor spații de socializare și de făcut sport. Deși în parc există trasat un teren de volei, lipsesc barele, fileul și eventual un material mai moale ca suprafață de joc. În altă locație, ar fi fost binevenită o masă de ping-pong din beton sau alt material care să împiedice vandalismul. Cum lipseau băncile, voluntarii VVV au stat cum au putut, chiar prin copaci. La dezbaterea cu studenți din Cluj, alături de membri ai Asociației Române pentru Dezbateri, am discutat în ce măsură se implică cetățenii și în ce măsură se implică administrația în amenajarea și gestionarea spațiilor verzi. În luna martie vom ieși mai mult în curtea fabricii la plantat puieți și alte mici amenajări. Așa că vă așteptăm!

Viziune animată

                Voluntarii din VVV au deja o viziune despre ce ar trebui să producă Fabrica din Timp Liber. O viziune animată!

Ce își doresc tinerii din Turda de la viitorul centru comunitar Fabrica de Timp Liber?

Cristina Rigman, director Pro Vobis și vicepreședintele al Centrului European de Voluntariat, a venit  la Centrul Rațiu pentru a afla ce își doresc tinerii din Turda de la viitorul centru comunitar Fabrica de Timp Liber. Voluntarii din programul V. V. V. au propus, între altele: un mini cinematograf, un club de lectură, o sală de dans, un studio de înregistrări, un skate parc și un pub în care să se asculte muzică mai puțin comercială și unde să fie invitați "oameni de treabă, dar nu părinți" .
 După ce Cristina Rigman va participa la întâlniri similare cu alte categorii sociale vizate, va fi formulată o strategie de dezvoltare a centrului comunitar care-și va deschide porțile în această primăvară.