Zilele Porților Deschise la Fabrica de Timp Liber
Expoziții foto & dezbateri
Luni, 18 mai 2015
15.00: Conferință de presă. De ce
o nouă asociație - Centrul Comunitar „Fabrica
de Timp Liber”? Participă Cristina
Rigman (Pro Vobis), Florin Stan (CRD –
FTL), Adi Dohotaru (CRD - FTL)
15.30: Dezbatere. Cu și despre
romi, dar dincolo de „incluziune”. Invitați:
fotografii Mugur Vărzariu, Sorin
Onișor și activiștii pentru drepturile omului
Claudia Greta și Simona Ciotlăuș.
16.30: Dezbatere. Pacificatorii.
Invitați: Sabin și Ina Mureșan, Ștefan Roman
17.30: Dezbatere. Roșia Montană.
Invitat: Călin Caproș (Photo Voice).
18.30: Cercul Întreg -
Permacultură socială prin muzică și joc
Fabrica de Timp Liber (FTL) este
o asociație creată la inițiativa Fundației Rațiu pentru Democrație, care se
lansează în timpul Zilelor Porților Deschise organizate în parteneriat cu Photo
Romania Festival. Conferința de presă este susținută de Cristina Rigman (Pro
Vobis), autoarea unui studiu legat de nevoile comunității turdene pentru
apariția unei asociații comunitare, Florin Stan (CRD - FTL), Adi Dohotaru (CRD
- FTL).
Cu și despre romi, dar dincolo de
„incluziune”. Fotograful Sorin Onișor surprinde romii în fotografiile sale
arătând starea precară a etniei, dar totuși dincolo de clișeele
mizerabilismului social. Pornind de la expoziție ne întrebăm: De ce se discută
doar de incluziunea romilor și nu și de cea a românilor sau maghiarilor într-un
proiect superior de comunitate civică, dincolo de etnie? Ce soluții vedeți la
integrarea locativă a romilor (dar și a majoritarilor)? Care sunt cazurile de
discriminare cele mai dese pe care le întâlniți? Cum ați devenit activiști
pentru drepturile omului?
Pacificatorii. Fotograful Ivan
Bogdan a surprins ravagiile Maidanului și ale războiului civil ucrainean.
Pornind de la acest caz particular, încercăm cu ajutorul unor experți denumiți
peaceworkeri și al unui expert în dezvoltare să vedem cum putem interveni cu un
minim succes în situații de conflict. Care este pornirea care ne duce în astfel
de zone? Ce exemple de bune practici putem găsi fără a veni cu „rețete de
succes”. Dar de rele practici? În ce măsură se poate stabili o legătură între
practicile capitaliste (neo)coloniale și izbucnirea unor războaie?
Călin Caproș prezintă Roșia
Montană, văzută prin ochii unui localnic care a ales să reziste presiunilor
companiei miniere Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) de a fi strămutat.
Expoziția de tip photo voice se axează pe peisajul cultural al zonei, pe
oamenii „rezistenți” și pe clădirile de patrimoniu care merită prezervate și
valorificate pentru a avea o Roșie Montană cu un viitor alternativ celui oferit
de RMGC. este urmată de o dezbatere cu protagonistul, activiști în campania
„Salvați Roșia Montană” și, desigur, participanți interesați de soarta
localității și de participarea la Festivalul FânFest 2015. Deci, ce-i de făcut
pe viitor pentru Roșia?
Cercul Întreg - Permacultură
socială prin muzică și joc. Sistemul de permacultură, vechi cât omenirea, dar
conceptualizat ca atare de către australienii Bill Mollison și David Holmgren
între anii 1930 și 1950, este o abordare sistemică a ecologiei în sensul cel
mai larg al cuvântului. Ea se ocupă cu creearea unor sisteme de habitat
autosustenabile, bazate pe trei principii: grija față de pământ, grija față de
oameni, și întoarcerea surplusului.
Abordarea muzicii și a jocului de
către proiectul Cercul Întreg se leagă strâns de al doilea principiu: grija
pentru oameni. Muzica și jocurile/dansurile erau odinioară mult mai mult decât
un act artistic care să fie admirat. Ele erau părți vitale ale aproape oricărei
comunități, supape prin care se amortizau tensiuni latente, un prilej de a râde
împreună și un liant puternic pentru comunități, pentru că oamenii care intră
în același ritm, în aceași horă, se conectează unii la alții la un nivel subtil
mult mai adânc decât ar putea fi posibil prin vorbe sau idei.
Abordarea Cercului Întreg admite
că în contemporaneitate comunitățile în care trăim au pierdut acest înțeles al
muzicii și al dansurilor, și este un proiect pe termen lung de a redobândi
aceste înțelesuri practice. Inspirațiile, sau altfel zis rădăcinile Cercului
Întreg sunt în principal din trei culturi cu oarecare rudenie între ele: jocul
de capoeira în forma lui străveche, percuția africană și afrobraziliană, și
culturile arhaice românești, în jocurile moldovenești acompaniate la fluiere.
Pornind de la un înțeles dobândit din mulți ani de practică, încercăm să
adaptăm formele acestea străvechi cât să poată să devină din nou o parte
integrantă în comunități contemporane - totul acompaniat de un zâmbet și o
glumă.